„Voci mici”, documentarul de animație columbian scris și regizat de Jairo Eduardo Carrillo.
Cinematograful columbian încă își caută locul și de data aceasta ne aduce un documentar de animație, intitulat „Micile voci”, scrisă și regizată de Jairo Eduardo Carrillo, care a contat în codirecția cu Oscar Andrade și în regia artistică cu Adela Manotas.
Patru băieți între 9 și 12 ani povestesc cum a fost viața lor în interiorul columbian și cum violența i-a condus la Bogota. Tatăl Margaretei a fost răpit; Familia lui Pepito a fost nevoită să-și părăsească casa; John a pierdut o mână și un picior; Juanito a fost înșelat să lupte împotriva junglei. În timp ce vocile compun o poveste corală întunecată și tragică, poveștile lor sunt ilustrate cu desene proprii pentru copii, animate cu o varietate surprinzătoare de tehnici. Totul, în plus, fără a lua o altă latură decât aceea a iubirii de familie și a chemării de a opri orice violență; pentru că, așa cum spune unul dintre băieți, „orice om înarmat inspiră teroare”.
După cum am spus, „Voci mici” este un un nou eșantion de cât ne poate oferi cinematograful columbian (după celebrat „Pustiul”), și datorită noilor sale tehnici, ne spune povesti care ajung la noi în interior. Cu această ocazie, este primul film tridimensional pe care s-au aventurat să îl creeze în țară, iar lucrurile au mers destul de bine.
Astfel, „Micile voci” ne prezintă mii de copii care au suferit realitatea conflictului armat din Columbia prin intermediul a patru copii, pentru a ne permite să ne facem o idee despre modul în care au trăit și care au fost posibilitățile lor. Greu, dar recomandabil pentru viziunea excelentă care ni se prezintă. Pe scurt, o poveste pe care o recomand și pe care v-o spun deja asta te va lăsa trist, neputincios, revoltat și rușinat de specia noastră. Dar, în ciuda acestui fapt, există o parte pozitivă și mesajul pe care ni-l transmit acești copii este că, după pierderile și durerile din trecut, au dobândit o înțelepciune incredibilă.
Mai multe informatii - Tensiune terifiantă în „Pustiul”
Sursă - labutaca.net